COSTEL ZĂGAN
SCRIITOR DIN BOTOȘANI
POESIS
MALADIA DE-A FI
Am văzut amintirile
cum se spală cu sângele meu pe mâini
și n-am nicio dovadă că mai trăiesc
din brațele fericirii mi-am luat crucea
și dus am fost cu viteza luminii
locuiesc între cer și pământ
între adevăr și minciună
liberul arbitru îmi ferchezuiește destinul
totuși în fața proștilor îmi pun mănușile nostalgiei
iartă-i Doamne că nu știu cine sunt
deși proști ca anul acesta
ca anul trecut
și
ca de când sunt
n-am văzut niciodată
Doamne
când mă uit în oglindă
îmi vine să scot pistolul

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu