COSTEL ZĂGAN SCRIITOR DIN BOTOȘANI POESIS MALADIA DE-A FI Am văzut amintirile cum se spală cu sângele meu pe mâini și n-am nicio dovadă că mai trăiesc din brațele fericirii mi-am luat crucea și dus am fost cu viteza luminii locuiesc între cer și pământ între adevăr și minciună liberul arbitru îmi ferchezuiește destinul totuși în fața proștilor îmi pun mănușile nostalgiei iartă-i Doamne că nu știu cine sunt deși proști ca anul acesta ca anul trecut și ca de când sunt n-am văzut niciodată Doamne când mă uit în oglindă îmi vine să scot pistolul
Comentarii
Trimiteți un comentariu